Deşi iniţial am fost reţinută, am decis totuşi să scriu pe scurt despre cum s-a reluat (în cazul nostru a început) activitatea grădiniţelor în Germania, chiar pe timp de pandemie cu noul Coronavirus.
În primul rând, încă de la înscriere am primit o broşură cu mici îndrumări privind mersul copilului la grădiniţă: ce să ducem, ce se întâmplă acolo, activităţi, program, cine sunt doamnele educatoare-îngrijitoare de la grupa copilului şi multe alte detalii. Pe lângă asta am primit contractul pe care a trebuit să-l semnăm cu grădiniţa. Da, pentru că pe lângă drepturi, părinţii au şi obligaţii.
Apoi, pe timpul verii, cred că era august când am fost sunaţi şi ni s-a comunicat data de 3 septembrie, ca fiind prima zi în care să o ducem pe Sofia. A picat joi, dar aşa era organizat încât copiii au mers oarecum etapizat, în special cei noi.
Cu trei zile înainte de a începe practic, am primit un formular cu o declaraţie pe propria răspundere în care a trebuit să bifăm sau să specificăm dacă copilul a călătorit în zonele de risc sau a avut contact direct cu cineva care a călătorit în zonele de risc în ultimele 14 zile. Bifat, semnat, m-am prezentat cu formularul în prima zi.
Accesul adulţilor în grădiniţă se face până în ora 9, pe bază de cod, reînnoit săptămânal, cu mască. Copiii intră şi stau fără mască. La intrare este dezinfectant. Intri, te dezinfectezi împreună cu copilul apoi el merge la garderobă. Acolo îşi schimbă papuceii şi merge să se spele pe mâini şi abia apoi intră în sala de grupă, iar părintele pleacă acasă.
La grădiniţă sunt 11 copii în grupă şi au 3 îngrijitoare :))) Da, 3 la 11 copii, WOW! Fiecare copil are aşa: sertar propriu pentru fişe, cuier propriu, cutie de plastic proprie pentru diverse lucruri personale, sacoşă textilă proprie în care se pun hainele de schimb, sertar pentru papucii de afară... toate separat de ceilalţi, toate cu poza copilului lipită pe ele, pentru ca cei mici să le găsească singuri şi rapid.
Ce să vă mai spun... trebuie să duci copilului: jachetă de ploaie, pantaloni de ploaie şi cizmuliţe de cauciuc, pentru că iasă afară pe timp ploios şi noroios şi se joacă. Nu e dacă vrei... trebuie :) Iasă zilnic în grădină, iar acum, din cauza pandemiei nu au acces toţi peste tot, ci sunt împărţiţi atât pe timp, cât şi în diferite perimetre, astfel încât fiecare copil să rămână în contact doar cu ceilalţi 10-11 şi cu doamnele lui şi atât.
Multe reguli, o adevărată "dictatură" aş spune eu:))). Da, există şi aşa riscul îmbolnăvirii, dar este mult diminuată extinderea rapidă. Pentru că un copil bolnav nu intră în contact cu alţi 29, ci cu 10. Iar în curte, la fel. Doamnele poartă măşti, dar zâmbesc mult cu ochii. Copiii nu respectă nicio distanţă socială în sala de grupă, se joacă toţi cu toate jucăriile, nu sunt restricţionaţi de la nimic.
De ce am scris toate astea? Pentru că mi-a plăcut, pentru că eu cred că este o adaptare la situaţie în cel mai echilibrat mod posibil. Pentru că regulile sunt mai mult pentru cei mari şi mai puţin pentru cei mici, dar ei sunt protejaţi.
Şi Da, se poate face şi la noi, în România, nu este foarte greu. Dar nu cu o doamnă la 30 de copii, garderobă comună, grup sanitar comun la toată grădiniţa şi toţi copiii în curtea grădiniţei deodată şi peste tot. Aşa nu. Degeaba le luăm planşele de pe pereţi, le punem mască şi îi îndepărtăm la propriu de prietenii lor, dacă acolo unde este cel mai important nu facem nimic. Problema este de fond, nu doar de contextul pandemic actual.
Aveţi grijă de voi şi de copiluţi, să rămânem sănătoşi!
No comments:
Post a Comment